PITAGORÍSM s. n. curent filozofic din Grecia antică, întemeiat de Pitagora, care susține că esența tuturor lucrurilor sunt numerele, simbolurile, că întregul univers constituie o armonie de numere. (< fr. pythagorisme) Vezi definitia »

HIPÍSM s. n. sport practicat cu caii (de curse); călărie. (< fr. hippisme) Vezi definitia »

INSTRUMENTALÍSM s. n. Concepție filosofică potrivit căreia noțiunile, categoriile și teoriile științifice nu reflectă realitatea obiectivă, fiind numai niște instrumente pentru săvârșirea unor acțiuni utile individului. – Din fr. instrumentalisme. Cf. rus. instrumentalizm. Vezi definitia »

BENZOLÍSM s. n. boală profesională datorată manipulării benzolului sau a derivaților lui, care se manifestă prin anemie și leucopenie; benzenism. (< fr. benzolisme) Vezi definitia »

ANEXIONÍSM s. n. Politică de anexiune. [Pr.: -xi-o-] – Din fr. annexionnisme. Vezi definitia »