Definita cuvantului garnitură
GARNITÚRĂ, garnituri, s. f. 1. Accesoriu folosit pentru a împodobi sau a completa un lucru. ♦ Adaos constând din legume, salată etc., care se servește la friptură. 2. Piesă sau ansamblu de piese demontabile care completează, întăresc sau protejează o piesă, micșorându-i uzura; piesă care asigură îmbinarea perfectă a două elemente prin care circulă un fluid. 3. Grup de mai multe lucruri de același gen care împreună formează un ansamblu unitar. ♦ Totalitatea uneltelor, sculelor, pieselor etc. de același fel folosite într-un atelier sau într-o exploatare. ♦ Totalitatea pieselor de același gen ale unei mașini. ◊ Garnitură de litere = serie de litere și de semne cu caractere tipografice identice, cuprinzând toate corpurile caracterului respectiv. ♦ Ansamblu format din locomotiva și vagoanele unui tren. 4. Totalitatea jucătorilor care alcătuiesc o echipă sportivă; formație. – Din fr. garniture.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu garnitură
GENULIÉRĂ s. f. (Mil.) 1. Diferență de nivel între planul de așezare al unui trăgător și nivelul liniei de ochire. 2. Diferență de nivel între nivelul platformei de tragere și partea inferioară a crenelului, în lucrările de fortificații. [Pr.: -li-e-] – Din fr. genouillère. Vezi definitia »
boroaică, boroaice s. f. țigancă. Vezi definitia »
VRĂJITOREÁSĂ, vrăjitorese, s. f. Vrăjitoare. – Vrăjitor + suf. -easă. Vezi definitia »
văcăreásă s. f., g.-d. art. văcărései; pl. văcărése Vezi definitia »
spetereáză1, speteréze, s.f. (reg.; în formele: spatarează, spătărează) săbiuță (nume de plantă). Vezi definitia »