CONOÍD, -Ă, conoizi, -de, adj., s. n. (Mat.) 1. Adj. Conoidal. 2. Suprafață generată de o dreaptă care se menține paralelă cu un plan dat și se sprijină pe o dreaptă fixă și pe o curbă fixă. – Din fr. conoïde. Vezi definitia »

HIPOPLOÍD, -Ă adj. (despre celule, organisme) cu unul sau mai mulți cromozomi mai puțin. (< fr. hypoploïde) Vezi definitia »

ETMOÍD, etmoide, s. n. Os mic nepereche al craniului, străbătut de numeroase orificii, traversate de nervii olfactivi, și situat în scobitura osului frontal, formând o parte din scheletul nasului. – Din fr. ethmoïde. Vezi definitia »

UXORICÍD² s.m. Soț care și-a ucis soția. (din fr. uxoricide < lat. uxor = soție + -i- + suf. -cida = -cid) [etim. și TLF, MW] Vezi definitia »

LUCÍD, -Ă adj. 1. conștient; (fig.) treaz. 2. care judecă limpede, cu mintea clară. (< fr. lucide) Vezi definitia »