nișasteá s.f. (înv.) partea cea mai bună a făinii, fruntea, crema; făină de calitate extra; lamură de făină din care se făcea halvaua. Vezi definitia »

havaleá, havaléle, s.f. (înv.) 1. îndatorire, sarcină constând din prestarea de zile de clacă, corvoadă, podvezi etc. pe care o aveau țăranii în vremea clăcii; prestația în bani sau în natură făcută în contul haraciului. 2. ordin, mandat al Porții otomane prin care se cerea Țărilor române haraciul (contribuție în bani și în natură). 3. contribuție în bani și natură cerută de Poartă, în contul haraciului. 4. belea; nevoi zilnice, griji materiale. Vezi definitia »

GIUBEÁ, giubele, s. f. Haină lungă și largă din postav (fin), adesea căptușită cu blană, purtată, în trecut, de boieri. ♦ Haină largă și lungă de postav purtată de preoți și, în unele locuri, de țărani. – Din tc. cüppe. Vezi definitia »

perceá, percéz, vb. I (reg.) 1. a (se) păta, a (se) murdări; a (se) împestrița. 2. (refl.; despre femei) a se farda exagerat. Vezi definitia »

AGIGEA, com. în jud. Constanța, pe țărmul Mării Negre, la gura canalului Dunăre-Marea Neagră (km 64,2). Ecluză. Port maritim. Stațiune balneoclimaterică. Sanatoriu de tuberculoză osteoarticulară. Rezervație de dune marine (25 ha). Stațiune de cercetări marine (înfiintață în 1926 de Ion Borcea). Vezi definitia »