INTROVERTÍT, -Ă adj. Care își îndreaptă atenția mai ales spre trăirile sale interioare. [Cf. fr. introverti, it. introvertito]. Vezi definitia »

SECĂRĂȚÍT, -Ă, secărățiți, -te, adj. v. SECĂRĂȚI. – [DAR] Vezi definitia »

URMĂRÍT, -Ă, urmăriți, -te, s. m. și f. Persoană care este căutată de organele judiciare, polițienești etc. (pentru o infracțiune comisă). – V. urmări. Vezi definitia »

SMINTÍT, -Ă, smintiți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care și-a pierdut dreapta judecată sau care se comportă ca și cum și-ar fi pierdut-o; ieșit din minți; nebun. ♦ (Despre manifestări ale oamenilor ) Care denotă lipsă de judecată, nechibzuință, nebunie; nechibzuit, nebunesc. – V. sminti. Vezi definitia »

DICARIOCÍT s. n. celulă binucleară. (< fr. dicaryocyte) Vezi definitia »