Definita cuvantului gâdilătură
GÂDILĂTÚRĂ, gâdilături, s. f. Faptul de a gâdila; senzație particulară provocată cuiva prin gâdilare. [Var.: gâdilitúră s. f.] – Gâdila + suf. -ătură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu gâdilătură
MIȘUIÁLĂ, mișuieli, s. f. (Rar) Mișunare. [Pr.: -șu-ia-] – Mișui + suf. -eală. Vezi definitia »
DÁTINĂ, datini, s. f. 1. Obicei sau deprindere consfințită în timp și devenită tradițională pentru o colectivitate de oameni; tradiție, uzanță. 2. (Rar) Regulă, tipic. – Din sl. dĕdina „moștenire”. Vezi definitia »
VÍFELIȚĂ, vifelițe, s. f. (Reg.) Drușcă. – Din vifel + suf. -iță. Vezi definitia »
TRUPINÍCĂ, trupinici, s. f. Diminutiv al lui trupină; buturugă, ciot. Vezi definitia »
cheábă s.n. (reg.) briceag mic, cuțitaș. Vezi definitia »