APÉNDICE s.n. 1. Parte a unui lucru, a unui organ etc., care se prezintă ca o prelungire, ca o completare a acestuia. ♦ Element fonic suplimentar care însoțește articulația unui sunet. 2. Prelungire a intestinului gros, care pornește de la cec. ♦ Parte lipită de un organ. 3. Supliment, adaos la o lucrare; anexă. [Acc. și apendíce, pl. -ce, (s.m.) -ci. / < fr., it. appendice, cf. lat. appendix – adaus, ceva atârnat]. Vezi definitia »

ÓRFICE s.f. pl. – V. orfic (2) [DEX'98] Vezi definitia »

READÚCE, readúc, vb. III. Tranz. A aduce din nou la locul sau la starea de mai înainte. [Pr.: re-a-] – Re¹- + aduce. Vezi definitia »

scarifáce, scarifác, vb. III (înv.) a cresta pielea superficial cu scarificatorul, cu un bisturiu sau un brici; a scarifica. Vezi definitia »

ce inseamna forta Vezi definitia »