GÂFÂITÓR, -OÁRE, gâfâitori, -oare, adj. (Despre respirație, voce etc.) Cu gâfâieli. [Pr.: -fâ-i-] – Gâfâi + suf. -tor. Vezi definitia »

STINGĂTÓR, stingătoare, s. n. Dispozitiv, aparat etc. care servește la stingerea unei flăcări, a unor scântei, a unui foc; (în special) extinctor. ◊ Stingător de scântei = dispozitiv pentru stingerea scânteilor și arcurilor electrice de la contactele întrerupătoarelor electrice. [Var.: stingătoáre s. f.] – Stinge + suf. -ător. Vezi definitia »

COMODÓR s.m. Grad de ofițer, superior căpitanului, în marina engleză și americană; ofițer care are acest grad. ♦ Comandant al navelor comerciale ale unui convoi. [< engl., fr. commodore]. Vezi definitia »

HIDROLOCATÓR, hidrolocatoare, s. n. (Mar.) Aparat hidroacustic care determină direcția și distanța unui obiect aflat sub apă prin intermediul ultrasunetelor; sonar. – Din engl. hydrolocator. Vezi definitia »

PRONATÓR adj., s. m. (mușchi) care permite mișcarea de pronație. (< fr. pronateur) Vezi definitia »