PENTAVALÉNT, -Ă, pentavalenți, -te, adj. (Despre elemente chimice) Care are valența egală cu cinci. – Din fr. pentavalent. Vezi definitia »

ULTRAELEGÁNT, -Ă adj. deosebit de elegant. (< ultra- + elegant) Vezi definitia »

convént, convénturi, s.n. (înv.) 1. adunare. 2. mânăstire. Vezi definitia »

PRACTICÁNT, -Ă, practicanți, -te, s. m. și f. Persoană care îndeplinește un stadiu de practică, lucrând ca începător într-un atelier, într-un birou, într-o întreprindere etc. (pentru a se perfecționa într-o anumită profesie, prin completarea cunoștințelor teoretice cu noțiuni practice). ♦ Cea mai mică funcție administrativă în vechea ierarhie a funcționarilor începători; salariat care executa o muncă de ajutor pe lângă un specialist. – Din germ. Praktikant. Vezi definitia »

INADVERTÉNT, -Ă adj. nepotrivit, care nu se potrivește; greșit. (< fr. inadvertant) Vezi definitia »