ARITMÉTIC, -Ă, aritmetici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Parte a matematicii care se ocupă cu proprietățile elementare ale numerelor raționale ♦ Manual de aritmetică (1). 2. Adj. Care aparține aritmeticii (1), privitor la aritmetică. – Din fr. arithmetique, lat. arithmeticus.
Sursa: DEX '98 | Permalink

ARITMÉTIC, -Ă I. adj. referitor la aritmetică. II. adv. prin procedee aritmetice. III. s. f. ramură a matematicii care studiază numerele și operațiile ce se pot face cu acestea. (< fr. arithmétique, lat. arithmeticus, gr. arithmetikos)
Sursa: MDN | Permalink

ARITMÉTIC, -Ă adj. Referitor la aritmetică. [< fr. arithmétique, cf. lat. arithmeticus, gr. arithmetikos].
Sursa: DN | Permalink

ARITMÉTIC, -Ă, aritmetici, -e, adj. Care aparține aritmeticii, privitor la aritmetică. – Fr. arithmétique (lat. lit. arithmeticus).
Sursa: DLRM | Permalink