CONIÁC, coniacuri, s. n. 1. Băutură alcoolică tare, obținută prin distilarea anumitor sorturi de vin și păstrarea produsului respectiv în butoaie de stejar. 2. (La pl.) Varietăți, sorturi de coniac (1). – Din fr. cognac.
Sursa: DEX '98 | Permalink

CONIÁC I. s. n. băutură alcoolică tare, obținută prin distilarea vinului. II adj. inv. de culoarea coniacului (I). (< fr. cognac)
Sursa: MDN | Permalink

CONIÁC s.n. Băutură alcoolică tare, care se obține prin distilarea vinului. [Pron. co-niac. / < fr. cognac, cf. Cognac – oraș în Franța].
Sursa: DN | Permalink