ÚLCER, ulcere, s. n. 1. Leziune (fără tendință de cicatrizare) care apare pe suprafața pielii sau a mucoaselor (stomacului, duodenului); boală caracterizată prin prezența unor astfel de leziuni; ulcus (1). 2. Boală a arborilor, pricinuită de distrugerea treptată a straturilor lemnoase. – Din fr. ulcère, lat. ulcus, -eris.
Sursa: DEX '98 | Permalink

ÚLCER s.n. Leziune organică care nu se cicatrizează și care are tendința să se întindă și să supureze. ♦ Inflamație a mucoasei stomacului și duodenului. [< fr. ulcère, cf. lat. ulcus – rană].
Sursa: DN | Permalink

ÚLCER¹ s. n. 1. leziune a pielii sau a unei mucoase care nu se cicatrizează și care are tendința să se întindă și să supureze; ulcus. 2. boală a arborilor, cauzată de distrugerea treptată a straturilor lemnoase. (< fr. ulcère, lat. ulcus)
Sursa: MDN | Permalink

ULCER²(O)- elem. „ulcer”. (< fr. ulcér/o/-, cf. lat. ulcus, -eris, rană)
Sursa: MDN | Permalink