ZĂDĂRNICÍ, zădărnicesc, vb. IV. Tranz. A Face să nu se realizeze ceva; a pune piedici la ceva; a dejuca un plan, o uneltire etc. – Din zadarnic.
Sursa: DEX '98 | Permalink

zădărnici (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zădărnicésc, imperf. 3 sg. zădărniceá; conj. prez. 3 să zădărniceáscă
Sursa: DOOM 2 | Permalink