ÎMPĂIÁ, împăiez, vb. I. Tranz. A umple cu paie pielea jupuită de pe un animal, spre a-i da acestuia înfățișarea naturală. [Pr.: -pă-ia] – În + paie (după fr. empailler).
Sursa: DEX '98 | Permalink

împăiá, pers. 3 sg. împăiază, vb. I refl. (reg.; despre oi) primăvara oile se împăiază = le cresc sub firele vechi de lână alte fire noi (pai); a năpârli.
Sursa: DAR | Permalink

împăia, împăiez v. t. (intl.) a ucide.
Sursa: Argou | Permalink