CARÁBĂ, carabe, s. f. 1. (Reg.) Fluier primitiv pe care și-l fac copiii dintr-o țeavă de soc, din cotorul frunzei de dovleac, din pană de gâscă etc. 2. Tubul cimpoiului asemănător cu fluierul, la care se execută melodia. 3. (Arg.) Palmă (2). – Din scr. karabe. Vezi definitia »

LEVÁTĂ, levate, s. f. 1. Operație de scoatere a mosoarelor sau a țevilor pline de pe mașinile de semitort sau de filat dintr-o filatură. ♦ Cantitate de fire toarse obținută prin această operație. 2. (La jocul de cărți) Totalitatea cărților pe care unul dintre jucători le poate ridica de pe masă în baza unei cărți mai mari sau a unui atu. – După fr. levée. Vezi definitia »

FENILBUTAZÓNĂ s. f. derivat de pirazol, cu acțiune analgezică, antitermică și antiinflamatorie, în reumatologie. (< fr. phénylbutazone) Vezi definitia »

iepoștínă, iepoștíne, s.f. (reg.) femeie imorală, depravată. Vezi definitia »

ETERODÍNĂ s. f. v. heterodină. Vezi definitia »