BOTRIOMICÓM s. n. mică tumoare benignă pediculară, de natură infecțioasă, asemănătoare cu zmeura. (< fr. botryomycome) Vezi definitia »

CROMOZÓM, cromozomi, s. m. (Biol.) Corpuscul al nucleului, purtător al caracterelor ereditare, care se formează în timpul diviziunii celulei și care este variabil ca formă la fiecare specie. – Din fr. chromosome. Vezi definitia »

CROM s. n. Element chimic, metal dur, de culoare cenușie deschisă, folosit la cromaj, la fabricarea unor oțeluri speciale, a unor compuși întrebuințați în vopsitorie, în tăbăcărie etc. – Din fr. chrome. Vezi definitia »

TOM¹ s. n. volum dintr-o operă de proporții mai întinse; (p. ext.) carte, lucrare. (< fr. tome, lat. tomus) Vezi definitia »

MONÓM s. n. 1. expresie algebrică compusă dintr-un singur termen, în care nu figurează nici semnul plus, nici minus. 2. (fig.) șir neîntrerupt. (< fr. monôme) Vezi definitia »