Definita cuvantului gheară
GHEÁRĂ, gheare, s. f. 1. Formație cornoasă ascuțită, curbată, crescută la vârful degetelor unor reptile, păsări și mamifere, servind mai ales la apărare și la atac. ◊ Expr. (Fam.) A fi lung în (sau la, de) gheare = a avea obiceiul să fure. A-și scoate( sau a-și arăta) ghearele = a-și arăta fondul ascuns și rău al firii. A fi ( sau a cădea, a încăpea etc.) în ghearele ( sau gheara) cuiva = a fi (sau a ajunge etc.) în posesiunea, în puterea sau sub autoritatea absolută a cuiva, la discreția cuiva; a fi prins (și ținut închis). A pune gheara (pe cineva) = a pune stăpânire (pe cineva); a prinde (pe cineva). A fi ( sau a se zbate) în ghearele morții = a fi grav bolnav, aproape de moarte. 2. (Tehn.) Piesă (1) asemănătoare cu o gheară (1), care servește la apucat, împiedicat etc. – Et. nec.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu gheară
STARLÉTĂ s.f. Debutantă în cinema; vedetă în curs de devenire. [< fr. starlette, cf. engl. starlet]. Vezi definitia »
HEMOGLOBÍNĂ s.f. Substanță albuminoidă care formează materia colorantă roșie a sângelui și are rolul de a răspândi în corp oxigenul inspirat. [< fr. hémoglobine, cf. gr. haima – sânge, lat. globus – glob]. Vezi definitia »
CARIÓLĂ s. f. trăsură ușoară cu două roți, pe arcuri, trasă de un cal. (< fr. carriole, it. carriola) Vezi definitia »
solomoneálă, solomonéli, s.f. (reg.) vrăjitorie. Vezi definitia »
stroápă, stroápe, s.f. (reg.) scoc mobil folosit la coborârea buștenilor de pe munte. Vezi definitia »