prizăluít, prizăluítă, adj. (reg.) (om) rănit de război. Vezi definitia »

CERARGIRÍT s. n. clorură de argint naturală, folosită ca minereu de argint. (< fr. cérargyrite) Vezi definitia »

CLOCÍT¹ s. n. Faptul de a (se) cloci. – V. cloci. Vezi definitia »

ȘNIT s. n. 1. (poligr.) suprafață pe marginile tăiate ale unei cărți. 2. (tehn.) stanță. 3. marginea liberă a tălpii la încălțăminte. 4. jumătate dintr-o halbă de bere. (< germ. Schnitt) Vezi definitia »

STATOCÍT s. n. celulă care conține statolite. (< stato- + -cit) Vezi definitia »