REȚETÁR I. s. n. 1. listă de rețete. 2. (mar.) normativ conținând un ansamblu de alimente și rațiile alocate echipajului unei nave comerciale. 3. bloc cu formulare pentru rețete (1). II. s. m. cel care execută rețetele într-o farmacie. (< rețetă + -ar) Vezi definitia »

CIOFLINGÁR, cioflingari, s. m. (Pop. și fam.) Om de nimic, secătură, vagabond. ♦ Epitet ironic pe care țăranii îl dădeau celor care umblau îmbrăcați în haine orășenești. – Cf. germ. Schuhflicker „cârpaci”. Vezi definitia »

CONTESTATÁR, -Ă adj. (Rar) Care exprimă o contestație, de contestație. [Cf. it. contestatario]. Vezi definitia »

CENTIÁR s.m. Măsură subdivizionară pentru terenuri, care reprezintă a suta parte dintr-un ar; metru pătrat. [Pron. -ti-ar. / < fr. centiare]. Vezi definitia »

TRICARPELÁR, -Ă adj. (despre gineceu) cu trei carpele. (< fr. tricarpellaire) Vezi definitia »