PROPÓRȚIE, proporții, s. f. 1. Raport între dimensiunile unor obiecte, ale părților unui întreg sau între fiecare dintre aceste părți și întreg. ♦ Procent. 2. Raport, relație (echilibrată) între fenomene, noțiuni etc. ◊ Loc. adv. În proporție cu... sau (loc. prep.) în proporția... = proporțional cu..., potrivit cu... 3. (La pl.) Dimensiune, mărime; extindere (mare), amploare. ◊ Expr. A lua proporții = a se dezvolta, a crește foarte mult; (fam.) a se îngrășa. ♦ Cantitate, măsură. 4. (Mat.) Egalitate a două rapoarte alcătuite din patru elemente. [Var.: (înv.) proporțiúne s. f.] – Din fr. proportion, lat. proportio, -onis. Vezi definitia »

SFINCTERALGÍE s.f. (Med.) Durere la nivelul unui sfincter. [Gen. -iei. / < fr. sphinctéralgie]. Vezi definitia »

văcălíe (reg.) s. f., art. văcălía, g.-d. art. văcălíei; pl. văcălíi, art. văcălíile Vezi definitia »

ZOOGEOGRAFÍE s.f. Ramură a geografiei care studiază repartiția speciilor animale pe suprafața pământului. [Pron. zo-o-ge-o-, gen. -iei. / < fr. zoogéographie, cf. gr. zoon – animal, geographia – geografie]. Vezi definitia »

REORCHESTRÁȚIE s. f. reorchestrare. (< fr. réorchestration) Vezi definitia »