ACOLÁDĂ s. f. 1. ceremonial medieval la primirea cuiva în rândul cavalerilor, printr-o îmbrățișare și o lovire ușoară cu latul spadei. ◊ (fig.) îmbrățișare. 2. semn grafic ({) servind la reunirea mai multor cuvinte, ecuații, portative muzicale etc. 3. formă de boltă ca o paranteză culcată. (< fr. accolade) Vezi definitia »

SENÉSTRĂ s.f. (Herald.) Partea stângă a unui blazon, a unui scut. [< fr. senestre, cf. lat. sinistra – stângă]. Vezi definitia »

SONÁTĂ s. f. compoziție muzicală pentru unul sau două instrumente, alcătuită de obicei din trei părți, fiecare cu o mișcare diferită. (< fr. sonate, it. sonata, germ. Sonate) Vezi definitia »

BETÓNICĂ, betónice s.f. (g.-d. art. sg. betónicei) Vezi definitia »

ANTIMETATÉZĂ s. f. antimetabolă. (< fr. antiméthathèse) Vezi definitia »