BLASTOIDÉE (‹ {s} gr. blastos „mugur” + eidos „aspect”) subst. (La pl.) Clasă de echinoderme exclusiv fosile, cu simetrie pentaradiară și schelet sub formă de de cupă, fixate printr-un peduncul scurt. Apar în Silurianul superior și trăiesc pînă în Permian, avînd maximul de dezvoltare în Carbonifer, în mările calde ale emisferei australe (Blastoidea). Vezi definitia »

ANDRÉE, Salomon Auguste (1854-1897), inginer și explorator polar suedez. În 1882, a întreprins o călătorie în Arh. Spitsbergen, iar în 1897 efectuează prima încercare de survol cu balonul a Polului Nord, în cursul căruia membrii expediției și-au pierdut viața. Vezi definitia »

TEREBINTACÉE s. f. pl. familie de arbori cu flori unisexuate și cu fructul o drupă: terebintul. (< fr. térébinthacées) Vezi definitia »

MALACOSTRACÉE s.f. pl. Subclasă de crustacee superioare care au capul lipit de torace și abdomenul distinct; (la sg.) animal din această subclasă. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < fr. malacostracés]. Vezi definitia »

BLENORÉE s. f. blenoragie. (< fr. blennorrhée) Vezi definitia »