Definita cuvantului glanț
GLANȚ s. n. Lustrul1 pieilor finisate (și acoperite cu un strat de lac). ♦ (Înv.) Piele acoperită cu un strat de lac2. – Din germ. Glanz.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu glanț
orbálț (orbálțuri), s. n. – 1. Erizipel. – 2. Boz (Actaea spicata). – Var. (Banat) orbanț. Mag. orbáncz (Cihac, II, 519; Gáldi, Dict., 148). – În Trans. și Bucov. – Der. orbalțit, adj. (umflat de erizipel). Vezi definitia »
JUNCÚȚ, juncuți, s. m. Juncușor. – Junc + suf. -uț. Vezi definitia »
TĂBUIÉȚ, tăbuiețe, s. n. Tăbâltoc. – Ucr. tobolec'. Vezi definitia »
făléț, -eáță, adj. (reg.) fălos, mândru, fudul, trufaș, arogant, lăudăros. Vezi definitia »
vântuléț s. n., pl. vântuléțe Vezi definitia »