spârcós, -oásă, adj. (reg.; despre carne) plin de zgârciuri; de proastă calitate. Vezi definitia »

ífos (ífose), s. n. – 1. Rang, categorie. – 2. Pretenție, fumuri. Ngr. ὔφος (DAR; Gáldi 198). Sec. XVIII. Vezi definitia »

TENEBRÓS, -OÁSĂ adj. (Liv.) Întunecos, întunecat, obscur; sumbru. ♦ (Fig.; despre oameni) Întunecat, mohorât, închis. ♦ (Fig.) Ascuns și perfid. // s.m.pl. Grup de pictori italieni din sec. XVII, a căror pictură se caracterizează prin atmosfera întunecată și prin efecte de clarobscur puternic contrastant. [Cf. fr. ténébreux, lat. tenebrosus]. Vezi definitia »

HÁOS s.n. 1. Stare de neorganizare în care presupuneau cei vechi că se afla materia înainte de apariția universului cunoscut de om. 2. (Fig.) Neorânduială, neorganizare, dezordine. [Pron. ha-os, var. caos, chaos s.n. / < gr. chaos, cf. fr. chaos]. Vezi definitia »

MUSCULÓS, -OÁSĂ adj. Cu mușchi puternici. [Var. mușchiulos, -oasă adj. / < fr. musculeux]. Vezi definitia »