CONTRAOCTÁVĂ, contraoctave, s. f. Cea mai gravă și mai profundă dintre octave. [Pr.: -tra-oc-] – Din fr. contre-octave. Vezi definitia »

ASCARÍDĂ s. f. v. ascarid. Vezi definitia »

INULÁZĂ s.f. Diastază care transformă inulina în fructoză. [< fr. inulase]. Vezi definitia »

potégă, potége, s.f. (reg.) legătură (din tei răsucit, frânghie sau fier) ce unește capătul osiei cu crucea carului; lambă. Vezi definitia »

NUBÉCULĂ s.f. Pată corneană. V. nefelion. [< fr. nubécule, cf. lat. nubecula – nor mic]. Vezi definitia »