Definita cuvantului grăniceresc
GRĂNICERÉSC, -EÁSCĂ, grănicerești, adj. Care aparține grănicerilor, privitor la grăniceri. ◊ Ținut grăniceresc = regiune de graniță a Imperiului Habsburgic, ai cărei locuitori se bucurau de anumite privilegii în schimbul supravegherii și apărării hotarelor. – Grănicer + suf. -esc.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu grăniceresc
spahiésc, -eáscă, adj. (înv.) caracteristic spahiilor (cavaleriștilor turci), ca de spahii. Vezi definitia »
TITANÉSC, -Ă adj. Titanic. [< fr. titanesque]. Vezi definitia »
MONAHICÉSC, -EÁSCĂ, monahicești, adj. Monahal. – Monah + suf. -icesc. Vezi definitia »
MENÍSC, meniscuri, s. n. 1. Lentilă subțire convexă pe o parte și concavă pe partea opusă. 2. Curbură a suprafeței unui lichid, care apare din cauza aderenței sau a lipsei de aderență în punctele de contact cu un corp solid. 3. Cartilaj în formă de disc, existent între unele articulații ale corpului. – Din fr. ménisque. Vezi definitia »
DONCHIHOTÉSC, -EÁSCĂ, donchihotești, adj. Caracterizat prin donchihotism. [Var.: donchijotésc, -eáscă, donchișotésc, -eáscă adj.] – Din fr. douquichottesque (după pron. sp. a n. pr. Don Quijote). Vezi definitia »