ÎMPĂIENJENÍ, pers. 3 împăienjenește, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu pânze de păianjen, a (se) umple cu păienjeniș. 2. Refl. Fig. (Despre ochi sau vedere) A-și pierde claritatea, a vedea ca prin sită, ca prin ceață; a se încețoșa. ♦ Tranz. și refl. A (se) tulbura. [Pr.: -pă-ien-. – Var.: (reg.) împăiejená vb. I, împăienjiní, împăinjení, împăinjiní vb. IV] – În + păianjen. Vezi definitia »

bikíni (-ni) s. m., art. bikíniul (-ni-ul); pl. bikíni, art. bikínii Vezi definitia »

NÍMENI pron. neg. Nici un om; nici o ființă. [Gen.-dat.: nimănui – Var.: nímenea, (reg.) níme, nímene pron. neg.] – Lat. nemo, neminem. Vezi definitia »

DRĂNGĂNÍ vb. IV. v. drângăni. Vezi definitia »

ZVONÍ, zvonesc, vb. IV. 1. Refl. impers. A se răspândi un zvon, a circula vestea; a se scorni. 2. Tranz. A face să sune, să răsune (ceva). ♦ Intranz. (Despre ape, vânt) A susura, a murmura. – Din zvon. Vezi definitia »