Definita cuvantului gută
GÚTĂ1 s. f. 1. Boală provocată de depunerea sărurilor acidului uric în regiunea unor articulații, care se manifestă prin umflături ale articulațiilor, însoțite de dureri violente; podagră. 2. (Reg.) Apoplexie; paralizie. – (1) Din fr. goutte, (2) lat. gutta „picătură”.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu gută
plexúdă, plexúde, s.f. (înv.) coadă, cosiță. Vezi definitia »
MICROBALÁNȚĂ s. f. balanță de laborator, foarte sensibilă. (< fr. microbalance) Vezi definitia »
DULCEÁȚĂ, dulcețuri, s. f. 1. Însușirea de a fi dulce; gustul mâncărurilor sau băuturilor dulci sau îndulcite; p. ext. gust plăcut al unei mâncări sau băuturi. 2. Preparat alimentar făcut din fructe sau petale de flori fierte în sirop de zahăr. 3. Aliment extrem de gustos; bunătate. 4. Fig. Calitatea de a fi plăcut; ceea ce desfată pe cineva sau procură cuiva o senzație plăcută. ◊ Loc. adv. Cu dulceață = cu drag; din toată inima. ♦ Plăcere, desfătare; mulțumire sufletească, bucurie, fericire. 5. Fig. Blândețe, bunătate, duioșie. [Pl. și: dulceți] – Dulce + suf. -eață. Vezi definitia »
CÁJĂ s.f. (Mec.) Colivie, carter. ◊ Cajă de laminor = ansamblu constituit din cilindrii de lucru și de sprijin ai unui laminor. [< fr. cage]. Vezi definitia »
EXUBERÁNȚĂ s.f. 1. Înflăcărare, vioiciune nemărginită, nemăsurată; euforie. 2. Bogăție, belșug, varietate. [Cf. fr. exubérance, lat. exuberantia]. Vezi definitia »