Definita cuvantului afară
AFÁRĂ adv. Dincolo de limitele unui spațiu închis sau apropiat; în exterior. ◊ Loc. conj. Afară numai dacă nu... = numai cu condiția ca..., afară de cazul când... ◊ Loc. prep. (În) afară de... = fără a mai socoti și... ◊ Expr. A da afară = a scoate (cu forța) de undeva; a elimina, a exclude; a concedia dintr-un post. Afară din cale sau din cale-afară = peste măsură, neobișnuit de... ♦ (Cu valoare de interjecție) Ieși! pleacă! du-te! – Lat. ad foras.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu afară
sílnică s.f. (reg.) plantă medicinală cu tulpina târâtoare și cu flori albastre sau violete, brâncă, nejelnică, orbalț. Vezi definitia »
BUCHETIÉRĂ, buchetiere, s. f. (Înv.) Florăreasă. [Pr.: -ti-e-] – Fr. bouquetière. Vezi definitia »
moarte albă expr. (pub., eufem.) 1. denumire generică dată stupefiantelor. 2. (prin ext.) pericolul reprezentat de stupefiante. Vezi definitia »
terfăríță, terfăríțe, s.f. (reg.) rudă sau prietenă a miresei. Vezi definitia »
PERIARTRÍTĂ s. f. inflamație a țesuturilor periarticulare; periartroză. (< fr. périarthrite) Vezi definitia »