Definita cuvantului haiduc
HAIDÚC, haiduci, s. m. 1. Om care, răzvrătindu-se împotriva asupririi, își părăsea casa și trăia în păduri, singur sau în cete, jefuind pe bogați și ajutând pe săraci; haramin. 2. (Înv.) Soldat mercenar. – Din bg., scr. hajduk.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu haiduc
bălătrúc s.n. (reg.) piatră rotundă de pisat sarea. Vezi definitia »
GIUMBUȘLÚC, giumbușlucuri, s. n. Faptă, atitudine, vorbă care înveselește, distrează; caraghioslâc, ghidușie, giumbuș; (peior.) glumă de prost gust. – Din tc. cümbüșlük. Vezi definitia »
ghizlúc (-curi), s. n. – Costum bărbătesc. Tc. ǵuzlük (Șeineanu, II, 187). Vezi definitia »
cibúc, cibúci, s.m. (reg.) țânțar. Vezi definitia »
iúc (-curi), s. n. – Balot, povară. Tc. yuk (DAR), Cf. bg. juk. Rar. Vezi definitia »