DIATOMÍT s. n. Rocă sedimentară silicioasă formată în cea mai mare parte din resturile cochiliilor de diatomee. [Pr.: di-a-] – Din fr. diatomite. Vezi definitia »

CISTOLÍT s. n. calcul (II) din vezica urinară. (< fr. cystolithe) Vezi definitia »

chitcăít, chitcăítă adj. (reg.) 1. chitit, socotit, circumspect, minuțios. 2. sâcăitor, plictisitor; capricios, belaliu. 3. adormit, mocăit, ticăit. Vezi definitia »

BOȚÍT, -Ă, boțiți, -te, adj. 1. Mototolit. 2. Zbârcit, încrețit. – V. boți. Vezi definitia »

PRERAFAELÍT, -Ă adj. Referitor la prerafaelitism, propriu prerafaelitismului. // s.m. și f. Adept al prerafaelitismului. [Pron. -fa-e-. / < fr. préraphaélite]. Vezi definitia »