stafídă (-de), s. f. – Boabă de strugure uscată. – Var. strafidă (Mold.). Mr. stăfidă, megl. stăfigă. Ngr. σταφίδα (Roesler 576; Tiktin; Sandfeld 18), cf. calabr. stáfida, bg. stafida, alb. stafidhë. – Der. stafidi, vb. refl. (a se usca, a se descărna), cf. ngr. σταφιδιάζω „a se usca strugurii”. ἔ γινε σταφίδα „s-a sfrijit” (cf. Gáldi 256). Vezi definitia »

TELĂLÍȚĂ, telălițe, s. f. Femeie care face comerț ambulant (cu haine vechi). – Telal + suf. -iță. Vezi definitia »

BACHELÍTĂ s. f. rășină sintetică, al reacției de condensare dintre aldehida formică și fenoli, folosită la fabricarea unor piese electroizolante. (< fr. bakélite) Vezi definitia »

TRAMBULÍNĂ s.f. Instalație specială pentru sărituri în apă, cu schiurile etc. [< germ. Trampoline, cf. it. trampolino]. Vezi definitia »

MICROCARIÉRĂ s. f. carieră¹ de mici proporții. (< micro¹- + carieră) Vezi definitia »