Definita cuvantului hanță
HÁNȚĂ, hanțe, s. f. (Reg.) 1. Obiect de îmbrăcăminte uzat, zdrențuit, de proastă calitate. 2. Fig. Gură (care vorbește mult și fără rost). ◊ Expr. Bun de hanță = flecar, vorbăreț, guraliv. – Cf. ucr. banca „mârțoagă”.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu hanță
CAZEMÁTĂ s. f. 1. fortificație izolată servind ca amplasament de tragere, împotriva proiectilelor, bombelor etc.; buncăr. 2. compartiment blindat sub puntea navelor de linie, tunuri de calibru mijlociu. (< fr. casemate) Vezi definitia »
TRĂISTÚȚĂ, trăistuțe, s. f. Diminutiv al lui traistă; trăistioară. – Traistă + suf. -uță. Vezi definitia »
SCĂFÍȚĂ, scăfițe, s. f. Diminutiv al lui scafă. – Scafă + suf. -iță. Vezi definitia »
LIPOLÍZĂ s. f. descompunere a grăsimilor în acizi grași și glicerină, în procesul digestiei. (< fr. lipolyse) Vezi definitia »
PUPÍLĂ, pupile, s. f. 1. Deschizătură rotundă din mijlocul irisului, prin care se face adaptarea vederii în funcție de luminozitate, de distanță etc.; lumina ochiului. 2. (Fiz., în sintagmele) Pupilă de intrare = deschidere reală sau o imagine a sa care limitează cantitatea de lumină care pătrunde într-un instrument optic. Pupilă de ieșire = deschidere reală sau o imagine a sa care limitează conul de raze de lumină emergente dintr-un sistem optic. – Din fr. pupille, lat. pupilla. Vezi definitia »