ventúză (-ze), s. f. – Organ sau recipient care se fixează pe ceva. – Mr. vinduză. Fr. ventouse; mr., din it. ventosa, cf. ngr. βεντοῦσα, venduza. Vezi definitia »

zdrobeálă (pop.) s. f., g.-d. art. zdrobélii; pl. zdrobéli Vezi definitia »

CLARINÉTĂ, s. f. v. clarinet. Vezi definitia »

PENEPLÉNĂ s.f. Suprafață plană sau ușor ondulată, care rezultă din eroziunea fluvială a unui teren muntos. [< fr. pénéplaine < lat. paene – aproape, fr. plaine – câmpie]. Vezi definitia »

STÂNJENEÁSCĂ, stânjenești, adj. (Înv.; în sintagma) Prăjină stânjenească = măsură de lungime egală cu un stânjen. – Stânjen + suf. -ească. Vezi definitia »