BASTÁRD, -Ă, bastarzi, -de, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Copil nelegitim; bitang. 2. S. m. și f. Plantă sau animal rezultat din încrucișarea a două specii deosebite; corcitură. 3. Adj. Batard. Scriere bastardă. – Din it. bastardo. Vezi definitia »

PNEUMOPERICÁRD s.n. (Med.) Pătrundere de aer sau de gaz în cavitatea pericardică. [< fr. pneumopéricarde]. Vezi definitia »

BOKNA FJORD [bocn fiu:r], fiord al M. Nordului, pe coasta de SV a Norvegiei. Lungime: c. 56 km; lățime: 15-16 km. Ad. max.: 917 m. Pe malul său sudic se află portul Stavanger. Vezi definitia »

DISCÓRD s.n. Poezie lirică medievală de origine provensală, cu o structură neregulată prin diversitatea strofelor sau chiar a limbilor. [< it. discordo, cf. prov. descort]. Vezi definitia »

BEGÁRD s. m. membru al societăților mistice care se formau în sec. XIII în scopul atingerii perfecțiunii evanghelice. (< fr. bégard) Vezi definitia »