SEMICRETINÍSM s.n. Formă ușoară de cretinism. [< semicretin + -ism]. Vezi definitia »

CAZUALÍSM s. n. concepție filozofică idealistă care atribuie întâmplării cauzele evenimentelor și ordinea în care se succedă acestea. (< fr. casualisme) Vezi definitia »

PLEBEÍSM s.n. (Lit.) Reformă, comportament, expresie de plebeu. [Pron. -be-ism, var. plebeianism s.n. / cf. it. plebeismo]. Vezi definitia »

DIOGENÍSM s.n. (Liv.) Cinism comparabil cu acela al filozofului antic Diogene. [< fr. diogénisme]. Vezi definitia »

EPIFENOMENALÍSM s. n. concepție filozofică potrivit căreia conștiința ar fi simplu epifenomen al proceselor neurofiziologice. (după fr. épiphénoménisme) Vezi definitia »