PARASIMBIÓZĂ s.f. Simbioză secundară a unei ciuperci cu un lichen. [Pron. -bi-o-. / < fr. parasymbiose]. Vezi definitia »

TERAMICÍNĂ s. f. antibiotic dintr-un antinomicet, cu activitate asemănătoare celei a cloramfenicolului sau aureomicinei. (< fr. terramycine) Vezi definitia »

TÚȘĂ¹, tușe, s. f. 1. 1. Mică piesă de metal pe care este imprimată o literă, o cifră sau un semn convențional, fixată la capătul unei pârghii articulate a mașinii de scris, de calculat, de cules. 2. Clapă la orgă sau la pian. II. Limită regulamentară a unor terenuri sportive (trasată cu o linie vizibilă). ♦ Scoatere a mingii dincolo de tușă¹ (II 1) și repunerea ei în joc. III. Lovitură care atinge pe adversar, la jocul de scrimă. IV. Felul de a aplica culoarea cu pensula pe pânza unui tablou, care definește stilul unui pictor. – Din fr. touche. Vezi definitia »

AZOTÚRĂ s.f. Nitrură. [< fr. azoture]. Vezi definitia »

AMILODEXTRÍNĂ s. f. polizaharid obținut prin hidroliza parțială a amidonului. (< fr. amylodextrine) Vezi definitia »