ACVAMARÍN s. n. Varietate limpede de beril de culoare albastru-deschis sau verzuie, folosită ca piatră prețioasă. – Din it. acquamarina. Vezi definitia »

ALCALÍN, -Ă, (‹ fr.) adj. 1. (Despre substanțe chimice) Care are proprietățile unei baze. ♦ Medicamente alcaline = medicamente utilizate în tratamentul acidității gastrice. Metale alcaline = metalele (litiul, sodiul, potasiul, rubidiul, cesiul și franciul) care fac parte din grupa I a sistemului periodic al elementelor. Rezervă a. = cantitatea de acid carbonic și de bicarbonat de sodiu din sînge; la om, r.a. este de 7,34-7,45 cm³. 2. (PETROGR.; despre magmă și roci magmatice) Caracterizate prin conținut mare în alcalii în raport cu dioxidul de siliciu. În cele subsaturate predomină feldspatoizii, iar în cele paracalcaline predomină piroxenii și amfibolii sodici. Soluri alcaline = grup de soluri cu conținut mare de săruri de sodiu și cu reacție puternic alcalină. Vezi definitia »

din tc. hanim Vezi definitia »

FILISTÍN s. m. (în argoul studenților germani pe la 1700) târgoveț incult. ◊ (p. ext.) om mulțumit de sine, retrograd, îngâmfat și mărginit. (< fr. philistin) Vezi definitia »

SEROTÍN, -Ă I. adj. 1. de seară; vesperal. 2. tardiv; care aparține perioadei de vară târzie. II. s. m. liliac de seară în Europa, Asia și nordul Africii. (< it. serotino, fr. sérotin) Vezi definitia »