COOPERÁRE s. f. faptul de a coopera. ◊ conlucrare a unor persoane, unități economice sau țări în producerea sau desfacerea anumitor produse, în cercetarea științifică și tehnică etc. (< coopera) Vezi definitia »

APROBÁRE, aprobări, s. f. Faptul de a aproba; (concr.) act prin care se aprobă ceva. – V. aproba. Vezi definitia »

ASALTÁRE, asaltări, s. f. Acțiunea de a asalta. – V. asalta. Vezi definitia »

BRE interj. 1. (Fam.) Cuvânt cu care atragem atenția cuiva că ne adresăm lui. 2. Cuvânt care exprimă mirare. – Tc. bre. Vezi definitia »

LEMPĂÍRE, lempăiri, s. f. v. LEMPĂI. – [DLRM] Vezi definitia »