Definita cuvantului hârșâitură
HÂRȘÂITÚRĂ, hârșâituri, s. f. 1. Tăietură însoțită de un zgomot caracteristic. 2. Hârșâit. [Pr.: -șâ-i-. – Var.: hârșcâitúră, hârjâitúră s. f.] – Hârșâi + suf. -tură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu hârșâitură
GRÁPĂ s. f. inflorescență în formă de ciorchine. (< fr. grappe) Vezi definitia »
MÂLITÚRĂ, mâlituri, s. f. Depunere de mâl; (concr.) locul unde s-a depus mâl. – Mâli + suf. -tură. Vezi definitia »
CHIULÁSĂ s.f. 1. Piesă care închide cilindrii unui motor cu ardere internă. 2. Culată (la tunuri). [Pron. chiu-la-, var. culasă s.f. / < fr. culasse]. Vezi definitia »
PALEOGEOFÍZICĂ s.f. – V. paleogeofizic (1) [DEX'98] Vezi definitia »
AEROTERMODINÁMICĂ s.f. Știință care studiază fenomenele calorice provocate de scurgerile aerodinamice la viteze supersonice. [< fr. aérothermodynamique]. Vezi definitia »