CONDIȚIONALÍSM s.n. Tendința greșită de a identifica și înlocui cauza cu condițiile în care apar sau există fenomenele. ♦ Doctrină potrivit căreia nemurirea sufletului ar fi condiționată de viața de pe Pământ. [< fr. conditionnalisme]. Vezi definitia »

CONSONANTÍSM s.n. 1. Sistemul consoanelor unei limbi. 2. Parte a foneticii istorice a unei limbi care se ocupă cu studiul consoanelor. [< fr. consonantisme]. Vezi definitia »

PROFESIONÍSM s.n. (Rar) Practicarea unui sport, a unei arte etc. ca profesionist; (p. ext.) ramură a sportului, a artei etc. practicată ca profesiune. [Cf. it. professionismo]. Vezi definitia »

Mecanism de ridicat cu ax orizontal, montat la bordul navelor si autospecialelor. Vezi definitia »

CIVÍSM s. n. atitudine politică și etică de bun cetățean; devotament patriotic. (< fr. civisme) Vezi definitia »