vecérnie (-ii), s. f. – Ajun, ore liturgice care se fac spre seară. – Var. vecerne. Sl. večerĭnja (Miklosich, Slaw. Elem., 17; Cihac, II, 452). Vezi definitia »

INDIVIDUÁȚIE s. f. (psih.) ceea ce deosebește un individ de altul. (< fr. individuation) Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

gând la gând cu bucurie expr. folosită pentru a arată că suntem întru totul de acord cu o idee sau o propunere avansată de un interlocutor. Vezi definitia »

LEPRALGÍE s. f. durere musculară în cazul leprei. (< fr. lépralgie) Vezi definitia »