ETUÍ, etuiuri, s. n. Cutiuță sau toc din piele, stofă, carton, material plastic etc., în care se păstrează unele obiecte (mici și fragile) pentru a le proteja și care are forma adaptată acestor obiecte. [Pr.: -e-tüi] – Din fr. étui. Vezi definitia »

afluí (a-flu-) vb., ind. prez. 3 sg. afluiéște, imperf. 3 sg. afluiá; conj. prez. 3 să afluiáscă Vezi definitia »

perdăfuí, perdăfuiésc, vb. IV (înv.) 1. a (se) rade cu perdaf. 2. a lustrui; a stropi pantofii cu un lichid. 3. (fig.; fam.) a mustra, a ocărî foarte tare. Vezi definitia »

HĂȚUÍ, hățuiesc, vb. IV. Tranz. A mâna caii (cu ajutorul hățurilor). ♦ Fig. A frâna, a stăpâni. – Hăț¹ + suf. -ui. Vezi definitia »

BAHLUI, afl. dr. al Jijiei, în amonte de Chiperești; 110 km. Izv. din E Pod. Sucevei (Dealu Mare), străbate C. Moldovei și trece prin Hîrlău și Iași. Numeroase iazuri pentru piscicultură. Vezi definitia »