HIPERFÚNCȚIE s.f. Activitate exagerată a unui organ. [Var. hiperfuncțiune s.f. / < fr. hyperfonction]. Vezi definitia »

NEUROCHIRURGÍE s.f. Ramură a chirurgiei care se ocupă cu intervențiile pe sistemul nervos; chirurgie nervoasă. [Gen. -iei. / < fr. neurochirurgie]. Vezi definitia »

primejdioșíe s.f. (înv.) periculozitate. Vezi definitia »

PALINOLOGÍE s. f. 1. ramură a botanicii care se ocupă cu studiul polenului și al sporilor. 2. știință care se ocupă cu reconstituirea mediului fizic unde au evoluat omul și societatea umană de la primele începuturi. (< fr. palynologie) Vezi definitia »

DISPÉRSIE s.f. Împrăștiere, răspândire. ◊ Dispersie a luminii = descompunere sub forma unui spectru, a unei radiații de lumină compuse, care trece printr-o prismă de sticlă. ♦ Împrăștiere a unei substanțe în particule foarte fine într-un mediu gazos, lichid sau solid. ♦ Expresie folosită în statistica matematică, prin care se măsoară concentrarea unei mulțimi de valori în jurul unei valori medii. ♦ Fenomen balistic prin care traiectoriile succesive ale proiectilelor trase cu aceeași armă și cu aceleași elemente de tragere nu se confundă. [Gen. -iei, var. dispersiune s.f. / cf. fr. dispersion, it. dispersione, lat. dispersio]. Vezi definitia »