EXCITÁȚIE s.f. 1. Proces fiziologic manifestat prin activitatea funcțională a unei celule, a unui țesut sau a unui organ etc. ca reacție la un stimul, la un îndemn; excitare. 2. Stare de enervare, de încordare, de ațâțare; agitație. 3. Alimentarea prin curent electric a unui ansamblu de spire conducătoare pentru a produce un câmp magnetic. ♦ Ansamblul de spire prin care trece curentul de excitație. [Gen. -iei, var. excitațiune s.f. / cf. fr. excitation, lat. excitatio]. Vezi definitia »

EXCOGITÁȚIE s. f. efort de gândire. (< lat. excogitatio, fr. excogitation) Vezi definitia »

POSTCALCULÁȚIE s.f. Calculație a prețului de cost efectuată după terminarea fabricării produsului. [Gen. -iei. / cf. fr. postcalculation]. Vezi definitia »

CRONOFOTOGRAFÍE s.f. Reprezentare fotografică a unei mișcări cu ajutorul mai multor fotografii instantanee, luate la scurte intervale de timp. [Gen. -iei. / < fr. chronophotographie, cf. gr. chronos – timp, fr. photographie]. Vezi definitia »

ELECTROBIOLOGÍE s. f. 1. aplicare a electricității în studiile biologice. 2. studiu al efectelor electricității în organismele vii. (< fr. électrobiologie) Vezi definitia »