ANANTAPODOTÓN s.n. (Lit.) Anacolut în care din două elemente corelative ale unei expresii alternative lipsește unul sau este înlocuit cu un cuvânt corespunzător. [< fr. anantapodotone, cf. gr. anantapodon]. Vezi definitia »

SETÓN s.n. Rană superficială provocată de o armă albă sau de un glonte, care afectează numai pielea. [< fr. séton]. Vezi definitia »

OXITÓN, -Ă adj., s.n. (Cuvânt) accentuat pe ultima silabă. [< fr. oxyton, cf. gr. oxytonos < oxys – ascuțit. tonos – accent]. Vezi definitia »

PLASMOTRÓN s. n. generator de plasmă. (< fr. plasmotron) Vezi definitia »

DECAGÓN s. n. poligon cu zece laturi. (< fr. décagone) Vezi definitia »