EMINESCOLÓG, -Ă s. m. f. specialist în eminescologie. (< eminescologie) Vezi definitia »

FONOLÓG, -Ă s.m. și f. Specialist în fonologie. [< fr. phonologue]. Vezi definitia »

DIALÓG, dialoguri, s. n. 1. Convorbire între două persoane. ♦ (P. spec.) Convorbire (cu caracter oficial) care are loc între reprezentanții a două părți, a două țări etc. ♦ (P. spec.) Formă de convorbire între două personaje, în care sunt scrise de obicei operele dramatice; pasaj dintr-o operă literară în care se redă convorbirea dintre două personaje. ◊ Linie de dialog = semn ortografic de punctuație care indică începutul vorbirii fiecărui participant la o convorbire. 2. Operă literară scrisă sub formă de dialog. [Pr.: -di-a-] – Din fr. dialogue, lat. dialogus. Vezi definitia »

CANCEROLÓG, -Ă s.m. și f. Oncolog. [Cf. fr. cancérologiste]. Vezi definitia »

DECALÓG s. n. Cele zece porunci religioase și morale din Vechiul Testament, revelate de Dumnezeu lui Moise, pe muntele Sinai. – Din fr. décalogue. Vezi definitia »