vătálă (-le), s. f. – Organ mobil al războiului de țesut. Bg. vatala, vatalo (Tiktin; Conev 61), cf. slov. vatal. Vezi definitia »

HISTOGENÉZĂ s. f. 1. formarea și dezvoltarea diferitelor țesuturi ale embrionului. 2. parte a embriologiei care studiază dezvoltarea țesuturilor. 3. modificare a țesuturilor care are loc la insecte în urma metamorfozei. (< fr. histogenèse) Vezi definitia »

juvélcă, juvélci, s.f. (reg.) haină femeiască purtată pe deasupra; giubeică, scurteică. Vezi definitia »

AUTOFRIGORÍFICĂ, autofrigorifice, s. f. Automobil care are caroseria sau semiremorca special amenajată, prevăzută cu izolație termică a pereților și cu un agregat frigorific, fiind folosit pentru transportul mărfurilor perisabile, pe distanțe lungi. (din pref. auto- + frigorific(ă)) Vezi definitia »

ISOGLÓSĂ s.f. Linie care arată pe o hartă limitele teritoriale ale unei particularități de limbă. [Var. izoglosă s.f. / < fr. isoglosse, cf. gr. isos – egal, glossa – limbă]. Vezi definitia »