SCOPOLAMÍNĂ, scopolamine, s. f. Alcaloid înrudit cu atropina, extras din frunzele și semințele mai multor plante solanacee și folosit în farmacie. – Din fr. scopolamine. Vezi definitia »

SULFANILAMÍDĂ, sulfanilamide, s. f. (Farm.) Substanță organică, de culoare albă, folosită local în tratamentul plăgilor infectate. – Din fr. sulfanilamide. Vezi definitia »

brâncă (erizipel, salicornie) s. f., pl. brânce Vezi definitia »

vînă (víne), s. f. – 1. Vas sangvin. – 2. Filon, zăcămînt. – 2. Nervură. – 4. Tendon. – 5. Mușchi, pulpă. – 6. (Arg.) Penis. – Mr., megl. vină, istr. virę. Lat. vēna (Pușcariu 1888; REW 9185), cf. vegl. vaina, it., prov., cat., sp. vena, fr. veine, port. veia. – Der. vînar, s. n. (curea de ham sau de șa); vînare, s. f. (cordon de păr de capră, cu care se leagă ițarii pe pulpă), în Trans.; vînos, adj. (puternic, robust); venos, adj., din fr. veineux. Vezi definitia »

HIDROIZOHÍPSĂ, hidroizohipse, s. f. (Geol.) Curbă obținută prin unirea punctelor cu același nivel hidrostatic subteran la straturile acvifere cu nivel liber. [Pr.: -dro-i-] – Din fr. hydroisohypse. Vezi definitia »