FUGHÉTĂ s.f. (Muz.) Fugă de proporții mai reduse, cu un caracter mai liber. [< it. fuggetta]. Vezi definitia »

pioncănitúră, pioncănitúri, s.f. (reg.) 1. strigăt specific curcilor; pioncăit. 2. voce sau vorbire cu glas subțire, pițigăit; piocit, pițigăială, pioncăială, pioncăit. 3. vorbire înceată, slabă, stinsă; pioncănit. 4. slăbire, topire (de boală sau de bătrânețe). 5. vedere slabă; pioncăială, pioncăit. 6. mocoșire, mocăială. 7. migală, migăleală. Vezi definitia »

sărăturícă s.f. (reg.) nume de plantă. Vezi definitia »

FEMEIE FRUMOASĂ alivancă, amazoană, animal, bucățică bună, cadână, damă cu manșoane, exemplar, feliuță, holdană, o grădină de fată, mandarină, mesadă, piesă de elicopter, pralină, șeică, șerpoaică, vampă. Vezi definitia »

PUBESCÉNȚĂ, pubescențe, s. f. (Bot.) Stare a tulpinilor sau a frunzelor pubesecnte. – Din fr. pubescence. Vezi definitia »